Topul companiilor de insolvenţă: cum şi-au împărţit 34 de firme onorarii de 100 de milioane de lei

8 apr 2013 Autor: Cristi Moga

Valoarea onorariilor încasate în piaţa de insolvenţă a crescut în ultimii ani, pe fondul maturizării unor dosare de reorganizare, dar domeniul este încă departe de atingerea potenţialului maxim din cauza numărului redus de tranzacţii. Anul trecut cele mai mari 34 de firme au realizat venituri de 100 de milioane de lei (22,5 mil. euro).

Cel mai mare jucător din piaţa locală a practicienilor în insolvenţă a fost anul trecut Casa de Insolvenţă Transilva­nia (CITR), firmă care prin filialele din Bucureşti, Cluj, Timişoara, Oradea şi Braşov a realizat anul trecut venituri cumulate de circa 29 de milioane de lei, echivalentul a 6,5 milioane de euro.

Încasările realizate de CITR nu ar fi de neglijat nici de către o casă de avo­catură specializată multidisciplinar, dar firma a ajuns la aceste venituri după ce în ultimii ani a intrat în măruntaiele unor companii precum Flanco, Leonardo, Astra Vagoane, Ultex sau Victoria Hol­ding (City Mall) în încercarea de a găsi solu­ţii de redresare sau cele mai bune va­riante pentru valorificarea activelor.

Filiala din Bucureşti a Casei de In­solvenţă Transilvania a devenit cea mai im­portantă pentru firma fondată la Cluj de către tinerii avocaţi Andrei Cionca şi Radu Lotrean, care au cedat conducerea ope­raţională către Andreea Anghelof, Rudolf Vizental şi Vasile Godîncă-Herlea.

A doua poziţie în topul firmelor de in­sol­venţă, ţinând cont şi de filialele din teri­toriu, a fost ocupată anul trecut de RVA Insolvency, firma coordonată de Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă (UNPIR). Filialele RVA din Bucureşti şi Târgu-Mureş au realizat anul trecut veni­turi cumulate de 9,7 milioane de lei (2,2 mil. euro), po­trivit datelor centralizate de către UNPIR.

Ţinând cont strict de veniturile realizate pe o singură filială, poziţia a doua ar fi fost ocupată de firma Global Money Recovery din Oradea, adminis­tra­torul judiciar al firmei Atlas Telecom.

Firma condusă de avocatul Horia Cristian Ţiril a realizat în 2012 venituri de 8,8 milioane de lei (aproape 2 milioane de euro) după ce la sfârşitul anului trecut a reuşit să valorifice reţeaua de telecomu­nicaţii prin fibră optică a operatorului Atlas Telecom.

Firma Euro Insol a avocatului Remus Borza, administratorul judiciar al companiei Hidroelectrica şi a ansamblului rezidenţial Asmita Gardens din Bucureşti, a realizat anul trecut venituri de 5,2 milioane de lei (1,16 mil. euro), ocupând astfel a patra poziţie în top.

BDO Business Restructuring, divizia de profil a grupului de consultanţă BDO şi unul dintre administratorii judiciari de la Oltchim, a avut încasări de 3,9 milioane de lei (875.000 de euro) anul trecut. Astfel, firma coordonată de Niculae Bălan a ocupat pozi­ţia a cincea în topul firmelor de insolvenţă din 2012.

BDO face echipă în procesul de reorganizare de la Oltchim cu fir­ma Rominsolv, condusă de avocatul Gheorghe Piperea şi care anul trecut a realizat venituri de 1,1 milioane de lei (circa 250.000 de euro).

Din ce fac bani practicienii în insolvenţă?

Firmele de insolvenţă au, în principal, trei surse de venit: un onorariu lunar sta­bilit de instanţă la desemnarea ca admi­nis­trator judiciar şi care, de cele mai multe ori, este de 2.000 de lei. Sumele im­por­tante sunt realizate sub formă de co­mi­sioane procentuale din sumele dis­tri­buite către creditori în procedurile de reor­ganizare sau din valorificarea acti­velor în lichidare, care în anumite cazuri pot depăşi pragul de un milion de euro.

Cheltuielile cu procedura, în care sunt incluse onorariile firmelor de insolvenţă, au întâietate când vine vorba de distri­bui­rea banilor obţinuţi din dosarele de reor­ganizare sau faliment, dar au fost şi cazuri în care practicienii au finanţat din buzu­narul propriu anumiţi clienţi pentru a-i ţine în viaţă şi a avea ce valorifica ulterior.

Casa de Insolvenţă Transilvania a anun­ţat recent că a distribuit către cre­ditori în ultimii ani circa 200 de milioane de euro din tranzacţiile imobiliare inter­me­diate, printre vânzările semnate anul tre­cut aflându-se ansamblul rezidenţial Seasons Residence din Braşov sau o serie de terenuri din Bucureşti ale firmei de con­strucţii Lufin Construct. În trecut, CITR a vândut la licitaţie şi platforma Trac­torul din Braşov sau centrele comer­cia­le City Mall din Bucureşti şi Tiago Oradea.

Pe de altă parte, scoaterea la capăt a unui dosar complex de reorganizare, precum cel al Hidroelectrica, poate duce la obţinerea unui onorariu cuprins între 1 şi 3 milioane de euro, cât ar putea câştiga Euro Insol după ieşirea din insolvenţă a companiei energetice deţinute de stat.

Onorariul va fi calculat în funcţie de data la care Hidroelectrica va ieşi din in­sol­venţă, dar şi ţinând cont de reduce­rile de costuri realizate în timpul procedurii.

Ce trebuie să ştie un practician în insolvenţă

În prezent în România activează circa 2.300 de practicieni în insolvenţă defi­nitivi, care de la începutul anului au şi un Institut de Pregătire a Practicienilor în In­sol­venţă, pe fondul unui context legislativ mar­cat de profunde şi continue trans­for­mări - un nou cod civil, un nou cod de pro­ce­dură civilă, iar până la finalul acestui an va intra în vigoare şi un cod al insolvenţei.

„Este o profesie extrem de complexă. Practicianul în insolvenţă trebuie să stăpânească domenii variate, să aibă noţiuni de drept, de economie, noţiuni tehnice, de evaluare. Practicianul poate fi jurist sau economist, dar trebuie să îmbine calităţi de mediator, de avocat, să stăpânească foarte bine dispoziţiile legale şi să ajungă un manager de criză“, afirmă Simona Miloş, partener al firmei RVA Insolvency şi preşedinte al Institutului de Pregătire a Practicienilor în Insolvenţă.

Pe fondul creşterii acestei pieţe în ultimii ani, case de avocatură importante, precum Ţuca Zbârcea & Asociaţii, Zam­fi­rescu Racoţi Predoiu sau Biriş Goran au făcut pasul către zona de insolvenţă, dar domeniul a rămas dominat de fir­mele spe­cia­lizate, care au practicieni cu vechi­me în piaţă.